FAQ
Răspunsul la cele mai comune întrebări!
Înainte de a lua decizia înființării unui business, de obicei clienții noștri ne adresează o serie de întrebări similare. Iată și răspunsul la cele mai comune întrebări.
Se adaugă taxa pe valoare adaugată de 19%, 9% sau 5% pe facturi dacă plafonul pentru a vă înregistra ca plătitor de TVA a ajuns și a depășit cifra de afaceri de 88.500 de Euro în acel an fiscal. De asemenea, dacă doriți sau este necesar să faceți achiziții intracomunitare, iar pentru acest lucru este necesar să obțineți certificatul de înregistrare în scopuri de TVA, chiar dacă suma de plafon nu a fost atinsă.
Este vorba de toate acele documentele care au legătură cu activitatea firmei, așa-zisele documente justificative contabile cum ar fi: chitanțe, facturi emise sau primite, bonuri fiscale atașate unui decont, extrase de bancă, rapoarte Z, dispoziții de plată/încasare, registrul de casă și altele.
Registrele care de obicei se păstrează la sediul/punctul de lucru al firmei sunt: Registrul Unic de Control și Registrul de Casă, iar dacă aveti stocuri se păstrează și Registrul Stocurilor cantitativ-valoric sau doar valoric sub forma Raportului de Gestiune Zilnic. Aceste registre este necesar să existe la sediul sau punctul de lucru al firmei cu excepția celor care se pot ține electronic de către furnizorul de servicii contabile.
Controalele ITM inopinate la punctele de lucru au în vedere mai ales depistarea muncii la negru, dar și eventualele încălcări ale legislației privind protecția muncii și respectarea prevederilor legale privind drepturile salariaților și timpul de muncă. Se prezintă la verificat Registrul Unic de Control, se cer copii după contractele de muncă ale angajațiilor, dar și actele adiționale privind modificările ulterioare, fișele de pontaj, statele de salarii, dovada plății salariilor (se poate face și cu semnătura salariatului pe stat), fișe de instructaj privind protecția muncii, etc. În momentul în care se descoperă neconformități puteți invoca și Legea 270/2017, Legea Prevenirii, pentru a fi sancționat cu avertisment. Aceasta nu se aplică însă pentru munca la negru.
Controalele inopinate ale ANAF la punctele de lucru au în vedere verificarea cu precădere a respectării obligației de emitere a bonului fiscal în cazul firmelor care au această obligativitate (de regulă cele cu vânzare către public). De obicei se cere Registrul Unic de Control, se verifică Registrul de Casă din ziua respectivă care trebuie să corespundă cu banii găsiți fizic în casierie (chiar și banii găsiți separat se iau în considerare), se scoate raportul X din casa de marcat cu încasările de la începutul zilei până în momentul respectiv și se scade din suma respectivă plățile înregistrate în Registrul de Casă și se adaugă eventualele depuneri de numerar ale asociaților, astfel diferența trebuie să se potrivească cu banii găsiți fizic. Dacă nu se corelează, înseamnă că s-au făcut vânzări fără a se emite bon fiscal. Atunci când există stocuri se pot verifica și documentele aferente stocurilor (facturi de intrare, NIR-uri, avize etc.). În situația descoperirii unor neconformitati puteți invoca și Legea 270/2017, Legea Prevenirii, pentru a fi sancționat cu avertisment. Aceasta nu se aplică în cazul neemiterii bonului fiscal.
Administratorul este responsabil pentru tot ceea ce face societatea, iar dacă un angajat sau furnizorul de servicii contabile greșește administratorul poate pretinde răspunderea acestuia conform contractului incheiat. De exemplu, administratorul răspunde dacă societatea nu iși achită datoriile sau dacă se constată că documentele înregistrate în contabilitate sunt false, reflectă tranzacții fictive sau sunt întocmite eronat. Furnizorul de servicii contabile își asumă responsabilitatea atunci când, de pildă, efectuează un calcul greșit, depune eronat sau nu depune o declarație.
Bunurile achiziționate de societate se presupune a fi utilizate pentru activitatea societății, dar în situația unei utilizări mixte există anumite limitări, de exemplu, în cazul autovehiculelor utilizate și în scop personal există o deducere limitată la 50% din cheltuielile aferente achiziției și utilizării acestora, inclusiv cheltuielile privind combustibilul.Aceeași limitare se aplică și pentru TVA-ul aferent. Dacă autovehiculele sunt utilizate exclusiv pentru activitatea societății acest lucru se demonstrează prin întocmirea foii de parcurs care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații: categoria de vehicul utilizat, scopul și locul deplasării, kilometrii parcurși, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
Obiectivul final al oricărei societăți este să obțină profit pentru a plăti dividende, așadar se pot retrage dividende, însă doar cu condiția să existe un rezultat cumulat real pozitiv. De exemplu, dacă a existat o pierdere în anii anteriori și aceasta nu este acoperită de profitul actual nu se pot retrage dividende. Verificarea existenței profitului se consideră efectuată doar prin întocmirea unui bilanț anual sau interimar (trimestrial) din care să reiasă acest lucru. Va fi necesar să luați legătura cu contabilul pentru retragerea dividendelor pentru a vă asigura că bilanțul este întocmit sau pentru a cere din timp întocmirea acestuia.
Atunci când societatea nu dispune de suficiente fonduri pentru a-și continua activitatea, asociații pot depune bani sub forma unui împrumut acordat acesteia. Împrumutul trebuie să aibă la bază un contract scris care să menționeze următoarele: suma împrumutată, perioada împrumutului, dobânda aferentă. De obicei, acest gen de contracte se stabilesc fără dobândă, deoarece aceasta ar implica obligații declarative și de plată a unor impozite din partea asociaților. Mai mult, se stabilește ca suma împrumutată să acopere o perioadă mai lungă de timp, estimându-se ce fonduri sunt necesare pentru perioada respectivă.