Beneficiile aduse de sistemul E-facturare sunt enorme mai ales în condițiile actuale ale pandemiei coronavirusului, sistemul fiind cu adevărat prioritar pentru modernizarea administrației publice. Acest sistem presupune posibilitatea facturării electronice între firme, iar în prima etapă, începând de luna aceasta, agenții economici vor putea utiliza un sistem de facturare electronică pentru a încărca, stoca și descărca facturile pe care le emit în relația lor cu instituțiile publice.

„Am spus că din această lună intrăm cu proiectul. Înțeleg că avem un demo la care mai umblăm ca să fie apoi prezentat publicului și înțeleg că pașii următori sunt așa: cam pe 15 septembrie să intrăm cu programul în producție, dar să fie test, și după aceea să-l avem de la 1 octombrie live”, a spus premierul Florin Cîțu în cadrul unei ședințe de lucru pentru implementarea proiectului.

„Este prima etapă de dezvoltare a sistemului informatic de facturare electronică care urmează să fie generalizată în relațiile dintre toți operatorii economici. Implementarea sistemului obligatoriu de facturare electronică, atât între agenții economici și instituțiile publice, cât și în relațiile dintre agenții economici va însemna:

•  eficiență și predictibilitate în cheltuirea banilor de către instituțiile publice;
•  creșterea veniturilor colectate la bugetul național”, a declarat premierul Florin Cîțu, în urmă cu o lună.

Conform evaluării de anul trecut a lui Florin Cîțu, în calitate de ministru al Finanțelor, implementarea facturii electronice ar putea aduce la bugetul statului în 2021 peste 20 de miliarde de lei.

Premierul afirmă că proiectul va ajuta la digitalizarea administrației publice, care nu merge așa cum trebuie: „Este un proiect important, va elimina o mare parte din evaziunea fiscală, nu cred că mai trebuie spus, dar face parte din digitalizarea administrației publice și aici trebuie să recunosc că lucrurile nu merg așa cum trebuie. Anul trecut au fost momente în care am putut să avansăm, dar vedem că ne lovim de tot felul de bariere”, a declarat Florin Cîțu. De asemenea, premierul le-a solicitat participanților la ședință să identifice și apoi să elimine aceste bariere „pentru a face întreaga digitalizare a administrației publice”.

Mai mult, premierul a spus că PNRR-ul include importante resurse pentru digitalizarea ANAF, pe care echipele specializate trebuie să se pregătească să le acceseze și să implementeze sistemele propuse.

„Pentru partea de fiscalitate, digitalizarea este prioritate zero. Nu umblăm la taxe, nu vrem să facem nimic pe zona asta, toate celelalte lucruri cred nu sunt atât de prioritare ca digitalizarea. Dacă reușim în această guvernare să digitalizăm 100% modul în care agenții economici, cetățenii lucrează cu administația fiscală rezultatele vor fi aprecierea cetățenilor și reducerea evaziunii fiscale. Am tot spus despre beneficiile e-facturare, acestea sunt două: evaziunea fiscală și ușurința cu care agenții economici lucrează cu statul român. Să eliminăm acea imagine cu dosare și relația să fie mult mai simplă. Deja avem și SAF-T – sistem de audit preliminar făcut la distanță, deci lucrurile se mișcă, e ok, dar trebuie să accelerăm”, a concluzionat Florin Cîțu.

Sistemul E-facturare reprezintă un pas important pentru procesul de digitalizare a instituțiilor statului și pentru îmbunătățirea relației cetățenilor cu aceste instituții. E încurajator că România face și ea eforturi pentru a se alinia cu necesitățile actuale, și bineînțeles digitalizarea ANAF va aduce beneficii nu doar agenților economici care vor recupera timp prețios, ci și statului în sine prin reducerea evaziunii fiscale.

Sursă: https://www.facebook.com/watch/?v=1105413529865131

Așadar, aplicația de înscriere pentru a doua sesiune aferentă măsurii se depune în perioada 12-22 octombrie 2021, “Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” va fi disponibilă pe site-ul https://granturi.imm.gov.ro.

Schema de ajutor de stat instituită prin OUG nr. 130 din 31 iulie 2020 include și măsura 1 care se va relansa în curând. Schema de ajutor de stat prevede unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, cu completarile si modificarile ulterioare, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020.

Această măsură de sprijin financiar care se oferă din fonduri externe nerambursabile cu un capital fix în valoare de maximum 2.000 euro de beneficiar, sumă care poate reprezenta 100% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente măsurii, aduce o serie de noutăți față de facilitățile oferite în prima sesiune.

Granturi de sprijin pentru microîntreprinderi:

• Valoare grant: 2.000 Euro/SRL fără salariați;
• Toate domeniile;
• Cheltuieli: stocuri, datorii furnizori, chirii, utillități;
• Număr beneficiari: 50.000;
• Buget: 100 mil. Euro

UPDATE: Măsura 1 – „Microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile” a fost deschisă în perioada 12-21 octombrie 2020.

Ministerul Economiei a anunțat redeschiderea măsurii deoarece, ca urmare a aplicațiilor depuse, bugetul nu a fost epuizat. În cadrul noii sesiuni de depunere vor fi incluse și întreprinderile individuale și familiale și pot primi finanțare și întreprinderile înființate în 2019 care au avut cifra de afaceri sub 5.000 de euro. Plafonul minim al cifrei de afaceri pentru acestea este de 415 euro/lună întreagă de activitate în 2019, ca urmare a adoptării OUG care modifică OUG 130/2020. 

Prin urmare, devin eligibili și beneficiarii din categoria Întreprinderilor Individuale și a Întreprinderilor Familiale, cu activitate economică în unul din domeniile prevăzute în Anexa nr. 1 la OUG 130/2020. De asemenea, devin eligibili și beneficiarii din categoria profesioniștilor, definiți și reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care desfășoară profesii liberale reglementate prin acte cu putere de lege.

În concluzie, scopul schemei de finanțare îl reprezintă oferirea de sprijin microîntreprinderilor aflate în dificultate ca urmare a crizei coronavirusului. Această finanțare furnizează capitalul de lucru pentru categoriile de cheltuieli necesare relansării activității acestora. Schema este în valoare de 100 milioane de euro – 85 milioane de euro din fonduri europene nerambursabile și 15 milioane de euro cofinanțare de la bugetul statului.

Acest GHID se adresează operatorilor economici având calitatea de:

• distribuitori autorizați / unități acreditate pentru service;
• utilizatori de aparate de marcat electronice fiscale, după cum sunt definiți de O.U.G. nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

2. Termene de conectare

Conform OpANAF nr. 435/2021, conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale se realizează începând cu 31.03.2021.

Termenele limită de conectare pentru aparatele de marcat electronice fiscale sunt:

• 30.06.2021 – Pentru aparatele de marcat electronice fiscale deținute de operatori economici încadrați în categoria marilor contribuabili;

• 30.11.2021 – Pentru aparatele de marcat electronice fiscale deținute de operatori economici încadrați în categoria contribuabililor mici și mijlocii;

La momentul fiscalizării, dacă această operațiune se realizează ulterior datelor 30.06.2021, respectiv 30.11.2021, în funcție de categoria operatorilor economici care dețin aparatele de marcat electronice fiscale.

IMPORTANT: toate categoriile de contribuabili se pot conecta începând cu 31.03.2021.

3. Pentru ce aparate de marcat electronice fiscale se realizează

conectarea?

Pentru toate modelele de aparate de marcat electronice fiscale instalate în zonele deservite de rețelele de comunicații pentru care Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București a eliberat aviz tehnic favorabil și, după caz, supliment de aviz, conform prevederilor legale stabilite la art.3, alin. (7) din OUG nr.

28/1999.

Harta zonelor deservite de rețelele de comunicații publicată pe pagina oficială de internet a ANCOM poate fi consultată accesând link-ul următor: https://www.aisemnal.ro/home

NOTĂ: Operatorii economici care nu sunt dotați cu aparate de marcat electronice fiscale, după cum acestea sunt definite la art. 3 alin. (2) din OUG nr. 28/1999, au obligația de a se conforma, spre a evita aplicarea sancțiunii prevăzută la art. 10 lit. cc)1 din cuprinsul aceluiași act normativ.

4. Care sunt obligațiile operatorilor economici care dețin aparate de

marcat electronice fiscale instalate în zone deservite de rețele de comunicații

Operatorii economici care dețin aparate de marcat electronice fiscale instalate în zone deservite de rețele de comunicații au obligația să întreprindă demersurile necesare pentru conectarea acestora la sistemul informatic MF-ANAF.

Astfel, operatorii economici se adresează distribuitorilor autorizați/unităților acreditate de service cu solicitarea intervenției acestora în scopul trecerii aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în profil online și implicit conectarea la sistemul informatic.

Operatorii economici utilizatori de aparate de marcat electronice fiscale asigură, cu caracter permanent, îndeplinirea condițiilor pentru menținerea conexiunii (de exemplu asigură neîntreruperea serviciilor de internet etc.).

După realizarea conectării aparatului de marcat electronic fiscal la sistemul informatic, conform procedurii, operatorul economic deținător al aparatului de marcat, poate verifica, prin intermediul serviciului Spațiu Privat Virtual, eventuale mesaje pe care sistemul informatic le poate transmite, referitoare la disfuncționalitățile transmiterii fișierelor de la AMEF la sistemul informatic, conform prevederii art. 2 alin. (2) din OpANAF nr. 435/2021.

RECOMANDARE: înregistrarea în SPV a operatorilor economici, pentru a beneficia

de informațiile puse la dispoziție în contul de SPV.

Transmiterea datelor:

I. Datele înregistrate de aparatul de marcat electronic fiscale până la momentul realizării conectării vor fi transmise de operatorul economic (deținător al AMEF) conform prevederilor OpANAF nr. 627/2018, prin depunerea declarației A4200 până la data de 20 a lunii următoare celei de raportare.

II. Datele înregistrate de aparatul de marcat electronic fiscale după momentul conectării aparatului la sistemul informatic se vor transmite automat de către aparatul de marcat după generarea raportului Z de închidere zilnică, fără a mai fi necesară în această situație, transmiterea declarației A4200

Exemplu: Dacă data de trecere în funcționare online este 05.04.2021, atunci pentru perioada 01.04.2021 – 04.04.2021 datele se vor transmite prin intermediul declarației A4200. Începând cu data de 05.04.2021 datele se vor transmite automat de către aparatul de marcat după generarea raportului Z de închidere zilnică. 

5. Care sunt obligațiile operatorilor economici care dețin aparate de marcat electronice fiscale instalate în zone nedeservite de rețele de comunicații 

Operatorii economici care dețin aparate de marcat electronice fiscale instalate în zone nedeservite de rețele de comunicații au obligația de a informa ANAF cu privire la această situație, prin depunerea declarației pe propria răspundere, prevăzută la anexa 2 la OpANAF nr. 435/2021 care se transmite organului fiscal exclusiv online prin transmiterea formularului F4110, cu respectarea termenelor stabilite la art. 3 din cuprinsul actului normativ sus menționat, respectiv:  

• până la data de 30.06.2021 operatorii economici din categoria marilor contribuabili;  
• până la data de 30.11.2021 operatorii economici din categoria contribuabililor mijlocii și mici;  
• în termen de 2 zile lucrătoare de la data instalării aparatului de marcat electronic fiscal, pentru operatorii economici care achiziționează aparate de marcat electronice fiscale ulterior datei de 1.7.2021, respectiv 1.12.2021. 

Declarația este disponibilă pe portalul ANAF, secțiunea Servicii Online, subsecțiunea Descărcare declarații și se transmite prin intermediul portalului www.e-guvernare.ro2, după cum se procedează și în cazul celorlalte formulare incidente domeniului aparatelor de marcat electronice fiscale. 

6. Care sunt pașii ce trebuie întreprinși de către distribuitorii autorizați/ unitățile acreditate de service în vederea conectării aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic MF-ANAF

6.1. Obținerea profilului: 

6.1.1. Prin intermediul contului creat în SPV, de către distribuitorul autorizat/unitatea acreditată pentru service 

Distribuitorul autorizat/unitatea acreditata de service:  

• completează cererea de generare profil – formularul C802. Datele obligatoriu de completat pentru fiecare aparat de marcat electronic fiscal sunt: NUI, utilizarea aparatului (uzual, schimb valutar, taximetrie, aeroporturi) și, în cazul în care pentru conectarea respectivului model de aparat este necesară și furnizarea portului în cadrul URL-ului, atunci selectează DA în dreptul coloanei Port;  
• se autentifică în contul SPV;  
• încarcă cererea;  
• dacă cererea este validă, se va trimite în contul SPV, secțiunea Mesaje, un fișier PDF care va conține ca atașamente, toate fișierele de tip profil, aferente aparatelor de marcat electronice fiscale pentru care s-a solicitat generarea profilului (completate în cerere).

Este important de menționat că, dacă aleg să descarce profilele prin intermediul SPV, distribuitorul autorizat/unitatea acreditată de service pot descărca în bloc până la 1.000 de profiluri prin adăugarea de NUI-uri despărțite prin virgulă (CSV).

6.1.2. Prin intermediul portalului tehnicienilor de service Distribuitorul autorizat/unitatea acreditată de service se autentifică pe portalul destinat, tech.anaf.ro pe bază de user și parolă.

Credențialele de acces pe portalul tech.anaf.ro se alocă la nivel de organizație, fiecare administrator de organizație având rolul/obligația de a-și crea proprii utilizatori în vederea generării de profiluri. Utilizatorii se adaugă accesând secțiunea User Management, apăsând butonul Add user și completând numele și e-mail-ul persoanei desemnate. După adăugarea utilizatorului, administratorul îl activează bifând butonul status. Atât administratorul, cât și utilizatorul pot accesa secțiunea de generare profil „Profile Management”, introduc NUI-ul aparatului de marcat electronic fiscal și descarcă profilul aferent.

6.2. Conectarea aparatului de marcat electronic fiscal la sistemul informatic al MF-ANAF se realizează de către persoana autorizată de distribuitorul/unitatea acreditata de service, cu respectarea următoarelor etape:

• introduce în aparatul de marcat electronic fiscal un fișier reprezentând certificatul digital al ANAF 
• introduce în aparatul de marcat electronic fiscal fișierul de profil de trecere în lucrul online, aferent aparatului respectiv. 
• generează un raport Z de închidere zilnică prin care se verifică transmiterea cu succes a acestuia la sistemului informatic MF-ANAF. 
• atașează raportul Z de închidere zilnică la cartea tehnică de intervenții.

Sursă: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/GHID_CONECTARE_AMEF_31032021.pdf

Câteva dintre cele mai importante modificări aduse ar fi:

• Creșterea salariului brut de la 1 ianuarie 2021 cu 3%, adică de la 2230 lei la 2300 lei.
• În contextul pandemiei, s-a prelungit termenul până la care ANAF aplica procedura de rambursare TVA, de la 25 ianuarie la 31 martie.
• Crește plafonul pentru aplicarea TVA la încasare, de la 2.25 milioane lei la 4.5 milioane lei, în cazul contribuabililor înregistrați în scop de TVA.
• Avantajul în natură ca urmare a utilizării în scop personal a mașinii de serviciu nu mai este impozabil în cazul firmelor microîntreprinderilor și firmelor cărora li se aplica impozitul specific.
• În cazul angajaților care lucrează în regim de telemuncă, firmele pot acorda un sprijin de până la 400 lei pentru plata utilităților și echipamentelor de lucru.
• Sunt clarificate aspecte ce țin de definirea relațiilor de afiliere.
• Se acordă un nou termen pentru depunerea Declarației Unice, 25 mai, înainte termenul limită fiind 15 martie.
• Definirea noţiunii de grup fiscal în domeniul impozitului pe profit şi a regulilor de consolidare fiscală a profitului la nivel de grup. Fiecare membru al grupului fiscal va determina rezultatul fiscal în mod individual, iar rezultatul fiscal consolidat al grupului fiscal se va determina prin însumarea algebrică a rezultatelor fiscale determinate în mod individual de fiecare membru al grupului fiscal. Rezultatul fiscal consolidat pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal consolidat negativ este pierdere fiscală.
• Ajustările pentru deprecierea creanţelor devin deductibile în procent de 100% (anterior procentul era 30%), dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei; nu sunt garantate de altă persoană; sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribua­bilului.
• Nu se vor cuprinde în baza impozabilă a impozitului pe veniturilor microîntreprinderilor dividendele primite de la o persoană juridică română.
• Nu este considerată venit impozabil şi nu se supune nici contribuţiilor sociale, acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică şi/sau vaccinarea angajaţilor pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaţilor şi cea publică.
• Se introduce prevederea că la venituri din chirii, în situaţia în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului. Până în prezent, în situaţia în care chiria se stabilea în valută se lua în calcul cursul valabil pentru ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere, ceea ce făcea calculul şi declararea mult mai complicate.

Modificările aduse Codului de Procedură fiscală vizează următoarele aspecte:

• Modificări referitoare la suspendarea inspecției fiscale
• Reverificarea
• Declararea filialelor și sediilor secundare
• Discuția finală
• Obligația de înregistrare fiscală
• Nulitatea actului administrativ fiscal
• Dispoziții generale referitoare la dobânzi și penalități de întârziere
• Condiții de menținere a valabilității eșalonării la plată
• Modificarea deciziei de eșalonare la plată în perioada de valabilitate a eșalonării
• Penalitatea de nedeclarare
• Termenul de prescripție pentru dobânzile fiscale
• Suspendarea executării silite
• Organul competent de soluționare a contestațiilor fiscale
• Contestația fiscală
• Soluționarea contestației fiscale
• Reexaminarea deciziei de soluționare

Este important ca în condițiile acestor numeroase modificări și schimbări să ne păstrăm informați și la zi cu toate aspectele legislației, așa încât să știm cum să procedăm atunci când apar situații și ce decizii optime să luăm.

În privința Programului IMM Invest, s-a eliminat principala constrângere a beneficiarilor atunci când vine vorba de a accesa credite, așadar s-au eliminat garanțiile și s-a creat necesarul de lichiditate financiară.

Acest program are un plafon aferent anului 2021 de 15 mld. lei, din care alocați Subprogramului AGRO IMM Invest plafonul sunt 1 mld. lei.

Mai mult, normele metodologice stabilite pentru acordarea de beneficii și fermierilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar, prin Subprogramul Agro IMM Invest, extind categoria beneficiarilor eligibili și acordă un grant care constă în subvenționarea în procent de 100% a dobânzii aferente creditelor acordate beneficiarilor pe o perioadă de 8 luni de la data acordării creditului, subvenționarea integrală a comisionului de administrare și a comisionului de risc pe toată perioada de valabilitate a garanției şi o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanţării garantate. 

În ce privește componenta nerambursabilă, aceasta se acordă în termen de 1 an de la data solicitării transmise către Ministerul Finanțelor de FNGCIMM pe baza Deciziei de plată, în funcție de utilizarea creditului garantat.

La creditele de investiții acordate beneficiarilor eligibili din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar ce aplică în cadrul Subprogramului Agro IMM Invest, se acordă o perioadă de grație de maximum 24 de luni, rambursarea creditelor efectuându-se în cel puțin 2 rate pe an, pentru rambursarea principalului, iar în cazul celorlalte categorii de beneficiari eligibili din cadrul Programului IMM Invest perioada de grație este de maximum 18 luni la rambursarea principalului, la începutul perioadei de creditare.

Prin intermediul  Programului IMM Factor, se pot accesa finanțări în limita cumulului rezultat din valoarea integrală a comisionului de risc și a celui de administrare şi din valoarea rezultată prin aplicarea unui procent de 50% la valoarea dobânzilor, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 800.000 euro per întreprindere.

Pentru anul 2021, plafonul total al garanțiilor este de 1 mld. lei, iar normele metodologice aprobate stabilesc costul total al finanțărilor acordate în cadrul Programului, compuse din rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus o marjă fixă de 2,5 % pe an. Această marjă include dobânda, comisionul de factoring, precum și orice alt comision perceput de finanțator. De asemenea, un alt cost îl reprezintă comisionul de risc – comisionul datorat Ministerului Finanțelor de către beneficiarul Programului și comisionul de administrare – comisionul datorat FNGCIMM de către beneficiarul Programului pentru întreaga perioadă de valabilitate a garanției.

Sunt reglementate și activitățile desfășurate de către beneficiari care nu pot fi garantate în cadrul Programului.

În cazul Programului IMM Leasing de echipamente și utilaje, s-a aprobat un plafon al garanţiilor care pot fi emise în anul 2021 în valoare de 2 miliarde lei, respectiv echivalentul subvenţiei brute a ajutorului sub formă de garanţii aferent acestui plafon, în valoare de 50,9 milioane lei.

Ministerul Finanțelor subvenționează dobânzile aferente finanțărilor de tip leasing financiar în procent de până la 50% , pe o perioadă de 8 luni de la data acordării finanțării, comisionul de administrare şi comisionul de risc în procent de 100% (costuri de garantare – finanțare) în cadrul unei scheme de ajutor de minimis asociată acestui program.

De asemenea, Ministerul Finanțelor reglementează prin Normele de aplicare excluderea din marjă (3,5%) a dobânzii aplicate pentru prefinanțare, având în vedere faptul că avansul nu este parte componentă a finanțării garantate de stat și prelungește valabilitatea schemei de ajutor de minimis pentru angajamentele legale încheiate până la 31 decembrie 2021 și până la 31 octombrie 2022 perioada până la care se pot face plăți în cadrul acestei scheme.

Se creează astfel posibilitatea înscrierii în Program și a altor finanțatori, prin menținerea și pentru acest an a alocării pro-rata de către FNGCIMM a plafonului de garantare pentru finanțatorii participanți în Program, în baza solicitărilor formulate de către aceștia.

Sursă: https://mfinante.gov.ro/presa-comunicate-de-presa/

Alexandru Nazare, ministrul de finanțe, a anunțat lansarea platformei de management și monitorizare a ajutoarelor de stat pentru operatorii economici.

Pentru a se automatiza și a se flexibiliza mecanismele de implementare a schemelor de finanțare din partea statului, Ministerul Finanțelor a creat platforma on-line de tip ”monitoring tool”, care poate fi utilizată de către operatorii economici pentru a transmite toate documentele necesare în vederea accesarii unui grant de la stat în baza H.G. nr.807/2014 pentru instituirea unei scheme de finanțare cu scopul de a stimularea investițiile cu impact major în economie.

Alexandru Nazare, ministrul de finanțe, declară: “Continuăm procesul de digitalizare la nivelul Ministerului de Finanțe și punem la dispoziția operatorilor economici un instrument on-line de depunere și analiză a documentației pentru plata ajutorului de stat. Totodată, platforma va permite o monitorizare eficientă, în timp real, a gradului de implementare prin prisma menținerii locurilor de muncă create și a realizării investițiilor asumate prin proiectele finanțate”.

Așadar, care sunt obiectivele acestei platforme on-line. În primul rând, facilitează transmiterea on-line a documentațiilor aferente cererilor de acord pentru finanțare și pentru plata ajutorului de stat. În al doilea rând, are loc automatizarea,informatizarea, procesului de analiză a documentației transmise și nu în ultimul rând, se poate monitoriza în timp real gradul de implementare și de respectare a condițiilor de menținere a investițiilor și a locurilor de muncă aferente proiectelor aprobate spre finanțare de către Ministerul Finanțelor.

Aceasta platformă este disponibilă începând cu 14 aprilie 2021. Pentru a beneficia de avantajele ei, vă invităm să accesați linkurile: Depunere on-line sau ANAF – Descarcare declaratii.

Pe această platformă operatorii economici vor avea ocazia de a consulta Ghidul de utilizare depunere ON-LINE a documentelor necesare pentru dislocarea unui ajutor din partea statului, ajutor acordat pe baza H.G. nr. 807/2014.

Colectându-se toate informațiile cu privire la cererile de acord pentru finanțare și pentru plată, depuse conform schemei de ajutor din partea statului, se realizează o bază de date completă a proiectelor în curs de aprobare, implementare și monitorizare.

Platforma a fost concepută ca o completare a celor două instrumente prin care Ministerul Finanțelor se ocupă de comunicarea continuă cu mediul de afaceri, adică Formularul asistență ajutor de stat și Solicitare întâlnire tehnică, formulare prin care operatorii economici au ocazia de a cere clarificări referitoare la prevederile legale ale actelor normative de instituire a schemelor de ajutor de stat, la mecanismul de acordare și de plată a ajutorului de stat sau recomandări referitoare la implementarea corectă a proiectului de investiții aprobat.

Acciza la țigări a crescut, ajungând la 533,97 lei/1.000

Începând cu 1 ianuarie 2021, acciza la ţigări a crescut la 533,97 lei/1.000, înainte de această dată, la 1 ianuarie 2020, acciza fusese fixată la 503,97 lei/1.000. Cu toate acestea, de la 1 aprilie 2021, nivelul accizei la ţigarete va fi de 563,97 lei/1.000 de ţigarete, fără a mai avea loc creșteri ulterioare, deoarece acciza totală atinge 115 euro pe mia de țigarete.

Autorităţile declară că majorarea accizelor la ţigarete a avut loc pentru a evita declanşarea infringementului împotriva României. În ţara noastră, conform Directivei 2011/64/UE, acciza globală pe ţigarete nu reprezintă 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum. În 23 noiembrie, anul trecut, Parlamentul a adoptat un proiect de lege pentru modificarea codului fiscal, care a primit şi un amendament de creştere a accizei la ţigarete la 546 de lei pe mia de bucăţi începând cu 1 ianuarie 2021 şi apoi la 564 de lei doar 3 luni mai târziu, de la 1 aprilie.

Au crescut prețurile carburanților auto

Nivelul accizei creşte cu 53 lei, de la 1.773,46 lei/1.000 de litri în 2020 la 1.827,13 lei/1.000 de litri în 2021 la benzina fără plumb. Prin urmare litrul de benzină fără plumb este mai scump cu aproape 6 bani. La benzina cu plumb, nivelul accizei a crescut de la 2.085,97 lei/1.000 de litri la 2.149,09 lei/1.000 de litri, adică o creştere de 63 lei. Litrul de benzină cu plumb devine mai scump cu mai mult de 6 bani. În ce privește motorina, acciza creşte de la 1.625,37 lei/1.000 de litri la 1.674,55 lei/1.000 de litri, implicând o scumpire de aproximativ 50 de lei. Astfel litrul de motorină devine mai scump cu 5 bani.

Iată și proiectul de lege publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor:

Nivelul accizelor aplicabil în anul 2021

În conformitate cu prevederile art.342 alin.(1) și (2) și art.442 alin. (1) și (2) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare, s-a procedat la actualizarea cu creșterea prețurilor de consum comunicată oficial de Institutul Național de Statistică.

Nivelul accizelor prevăzut în coloana 7 din Anexa nr.1 la Codul fiscal, actualizat pentru anul 2021 este următorul: https://mfinante.gov.ro/documents/35673/216976/tabel1_regimaccize2021_28122020.pdf

* Potrivit art.342 alin.2) din Codul fiscal, nivelul accizelor prevăzut pentru țigarete în Anexa nr.1 face excepție de la actualizarea cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de INS.

Începând cu data de 1 aprilie 2021, nivelul accizei la țigarete este de 563,97 lei/1.000 de țigarete.

Nivelul accizelor prevăzut în coloana 3 din Anexa nr.2 la Codul fiscal, actualizat, pentru anul 2021 este următorul: https://mfinante.gov.ro/documents/35673/216976/tabel2_regimaccize2021_28122020.pdf

Articolul I

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 9, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Articolul 9

(1) Persoanele asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) au dreptul la concediu și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, fără îndeplinirea condiției de stagiu de asigurare, în cazul urgențelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, stabilite prin hotărâre a Guvernului, neoplaziilor, SIDA, precum și în cazul bolilor infectocontagioase pentru care se impune măsura izolării prevăzută la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic.

2. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

Articolul 12

Indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează:

1. de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă, cu excepția indemnizațiilor aferente certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020;
2. din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu:
3. a) ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, și până la data încetării incapacității temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia;
4. b) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. B și C și alin. (2);
5. c) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020.
6. La articolul 13, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

(4) În cazul persoanelor prevăzute la art. 1, concediile și indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă determinată de bolile infectocontagioase pentru care se instituie măsura izolării, potrivit legii, se acordă până la data confirmării persoanei ca fiind vindecată pe baza examinărilor clinice și paraclinice sau a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.

4. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

Articolul 20

(1) Concediul și indemnizația pentru carantină se acordă persoanelor asigurate în condițiile art. 20 din Legea nr. 136/2020.

(2) Pentru persoanele asigurate pentru care s-a dispus măsura izolării, în condițiile Legii nr. 136/2020, certificatele de concediu medical se eliberează de către medicii curanți care au luat în evidență aceste persoane. În aceste cazuri, durata concediilor medicale este stabilită de către medicii curanți, în funcție de evoluția bolii.

(3) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru carantină sau izolare reprezintă 100% din baza de calcul stabilită conform art. 10 și se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit art. 20 alin. (7) din Legea nr. 136/2020.

5. Articolul 34 va avea următorul cuprins:

Articolul 34

Durata concediilor pentru tuberculoză, neoplazii, SIDA, boli cardiovasculare, a concediilor pentru sarcină și lăuzie, îngrijirea copilului bolnav, pentru reducerea timpului de muncă, pentru carantină sau izolare, precum și pentru risc maternal nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecțiuni.

Articolul II

Prin derogare de la prevederile art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, începând cu veniturile aferente lunii iulie 2020, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, suportă integral indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical pentru carantină sau izolare de care beneficiază personalul propriu, ca urmare a unei suspiciuni de infectare/infectare cu COVID-19, acordate potrivit dispozițiilor Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul III

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea prezentei ordonanțe de urgență prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/228626

Aceasta a adus o serie de modificări importante Codului Fiscal, câteva dintre aceste modificări care sunt de interes pentru angajatori ar fi următoarele:

1. Venituri și avantaje de natură salarială

• Regimul avantajelor primite de la terți

Începând cu luna ianuarie 2021, se includ în categoria avantajelor salariale și cele primite de la terți (în bani sau în natură) ca urmare a unei relații contractuale între părți, iar obligația de calcul, reținere, plată și declarare a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale revine:

• angajatorului-rezident fiscal român, când avantajele în bani și în natură sunt acordate de alte entități decât acesta și plata se efectuează prin intermediul angajatorului; 
• plătitorilor de venituri-rezidenți fiscali romani, când avantajele în bani și în natură sunt acordate de alte entități decât angajatorul, în situația în care acestea din urma sunt rezidenți fiscali români.

Dacă plătitorii avantajelor în bani sau în natura de la terți nu sunt rezidenți fiscali romani, se aplica reguli specifice acestei categorii, și anume:

În cazul contribuabililor care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali romani, impozitul se calculează, se declară și se plătește de către contribuabil. Prin excepție, angajatorul rezident poate opta pentru calcularea, reținerea și plata impozitului pe venit datorat.

Rezidența în România a persoanei juridice străine se stabilește de către organul fiscal central competent pe baza chestionarului «Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei juridice străine cu locul conducerii efective în România»

• Venituri neimpozabile, scutite de CAS și CASS:

Începând cu luna ianuarie 2021 se adaugă ajutoarele pentru adopție în lista ajutoarelor neimpozabile și scutite de contribuții pe care le poate oferi angajatorul.

Astfel, sunt scutite de impozit (și de plata CAS și CASS):

• ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naștere/adopție, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităților naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani și/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaților, cât și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la și de la locul de munca al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihna, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de munca.

În cazul cadourilor în bani și/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile (și scutite de CAS și CASS), în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoana în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depășește 150 lei:

• cadouri oferite salariaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;
• cadouri oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie;
• cadouri oferite salariaților în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie.

Începând cu luna ianuarie 2021 se introduce un plafon pentru scutirea de impozit și contribuții în cazul contravalorii serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de munca. Acestea sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea totală a acestora nu depășește într-un an fiscal nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate. Cuantumul acestor avantaje nu era limitat anterior.

țu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale și finanțate din buget, cu excepția contravalorii serviciilor turistice și a indemnizațiilor de vacanță acordate potrivit legii.

• Începând cu luna ianuarie 2021, se scot din sfera contribuțiilor sociale sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților. Acestea au fost scutite de la plata impozitului pe venit anterior, fiind introduse la 09/11/2020 prin Legea 239/2020.
• Începând cu luna ianuarie 2021, sunt exceptate de la impozit și contribuții sociale sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemunca pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apa și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de munca sau regulamentul intern.

Scutirea se aplica în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizica desfășoară activitate în regim de telemunca.

Sumele vor fi acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative;

Cheltuielile suportate de angajator aferente activității în regim de telemunca pentru salariații care desfășoară activitatea în acest regim, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal.

Angajații microintreprinderilor care utilizează autoturismele societății și în scop personal nu sunt impozitați pentru acest avantaj. De asemenea, nu se rețin contribuții CAS și CASS. (Scutirea se aplică începând cu luna ianuarie 2021)

Plafonul neimpozabil pentru primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, devine echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoana.

Reglementarea anterioară se referea la un nivel anual care nu depășește echivalentul în lei al sumei de 400 euro, fără să facă mențiunea că acest prag se aplică pentru fiecare persoană în parte.

Începând cu luna ianuarie 2021, avantajele în natură acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a ocupării unor funcții considerate de către angajator/plătitor esențiale pentru desfășurarea activității și care se afla în izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru o perioadă stabilită de angajator/plătitor, în cazul instituirii stării de asediu, de urgență sau de alertă, potrivit legii – sunt scutite de impozit și contribuții sociale.

Scutirea exista și înainte, însă doar dacă aceste avantaje se acordau în cazul instituirii stării de urgență sau de asediu și nu se puteau aplica în contextul actual (al stării de alertă).

Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2021, nu se datorează impozit și contribuții sociale pentru acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică și/sau vaccinarea angajaților pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaților și cea publică.

Rămâne în vigoare și scutirea de la plata impozitului și a contribuțiilor pentru contravaloarea cheltuielilor suportate de angajator/plătitor cu efectuarea testelor medicale de diagnosticare a infecției COVID-19, din inițiativa acestuia, pentru angajați, pe perioada instituirii stării de urgență sau de alertă, potrivit legii. Prevăzută de Ordonanță de urgență 181/2020 și introdusă în Codul fiscal la 26.10.2020.

Modificări privind domeniul construcțiilor:

Începând cu luna ianuarie 2021, se aliniază și tratamentul fiscal al veniturilor asimilate veniturilor de natura salarială, cum ar fi veniturile din contractele de management, în cazul în care acestea sunt realizate la companii din domeniul construcțiilor, așa cum sunt definite de Codul Fiscal la art. 60, pct. 5.

Astfel, aceste venituri vor fi scutite de la plata contribuției sociale de sănătate și li se aplica procentul diminuat cu 3,75 puncte procentuale în cazul contribuției de asigurări sociale (pensii). Anterior prezentei legi aceste venituri erau scutite doar de la plata impozitului pe venit.

Așadar, în urma modificărilor aduse de legea 296/2020, atât veniturile din salarii în baza unor contracte individuale de munca, cât și veniturile asimilate salariilor (cum ar fi cele obținute în baza contractelor de management) sunt:

•  scutite de impozitul pe venituri din salarii și asimilate salariilor, în condițiile art. 60 pct. 5 din Codul Fiscal
•  scutite de la plata CASS
•  plătesc CAS diminuat cu 3,75 puncte procentuale

De asemenea, nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate de angajatorii care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5, veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de persoanele fizice. Prevederea se aplica până la data de 31 decembrie 2028 inclusiv. –anterior, aceasta scutire se aplica doar pentru veniturile obținute în baza contractelor individuale de munca.

Calculul deducerii personale

Modificarea vizează stabilirea deducerilor personale – mai exact, modul în care se aplică rotunjirile.

Înainte de modificare, la deducerea personală de bază se aplica o regulă specială de rotunjire: sumele erau calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul că fracțiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei. După modificare, se aplică regula generală: neglijarea fracțiunilor de până la 50 de bani inclusiv și majorarea la leu a fracțiunilor ce depășesc 50 de bani. Aceasta este regula generala pentru stabilirea sumelor fixe, prevăzută de Legea 296/2020.

2. Acordarea de salarii/diferențe de salarii sau reintegrarea în munca în baza unor hotărâri judecătorești

În cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii/diferențe de salarii în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/definitive și executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanțe, executorii de drept, precum și în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, sumele respective se defalca pe lunile la care se referă și se utilizează cotele de contribuții de asigurări sociale/ asigurări sociale de sănătate care erau în vigoare în acea perioada. Contribuțiile se calculează, se rețin la data efectuării plății și se plătesc până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume.

țu se modifică modalitatea de calcul al contribuțiilor sociale sau a impozitului în aceste situații. Modificarea constă în faptul că acest calcul se va efectua și dacă acordarea sumelor respective s-a dispus printr-o hotărâre judecătorească definitivă, dar executorie. Acestor sume li se aplică regulile de impunere proprii veniturilor din salarii și asimilate salariilor.

3. Declarația unică

Termenul de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, precum și termenul de plata al acestora, vă fi data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor (în loc de 15 martie).

Prevederea se aplică începând cu veniturile realizate în 2020. Prin urmare, 25 mai 2021 este termenul de declarare pentru anul 2020. Douăzeci și cinci mai este și termenul pentru declararea și plata contribuțiilor sociale, pentru activitate desfășurată în străinătate, de membri ai consiliului de administrație, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori etc.

• Contribuțiile sociale, pentru activitate desfășurată în străinătate, de membri ai consiliului de administrație, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori etc.

Persoanele fizice care realizează venituri reprezentând remunerații, indemnizații și alte venituri similare, precum și orice alte avantaje, în bani și/sau în natură, obținute din străinătate în calitate de membri ai consiliului de administrație, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori, membri fondatori, reprezentanți în adunarea generala a acționarilor sau orice alte activități desfășurate în funcții similare pentru activitatea desfășurată în străinătate la angajatori/plătitori de venituri care nu au sediul permanent și nu sunt rezidenți fiscali în România, au obligația:

•  Să calculeze și să plătească Contribuția de asigurări de sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate până la termenul de depunere a Declarației unice.

Baza anuala de calcul al contribuției de asigurări sociale (și al contribuției de asigurări sociale de sănătate) o reprezintă câștigul brut realizat din venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.

• Să depună declarația Unică până la data de 25 mai. 

4. Formularul 230 “Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat”

țoul termen pentru depunerea formularului 230 “Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat” este 25 mai.

5. Modificări privind aspecte fiscale internaționale – Evitarea dublei impuneri prin metoda creditului fiscal sau metoda scutirii

Pentru a se acorda creditul fiscal/ scutirea este necesară dovedirea plății impozitului în străinătate. Vechea reglementare prevedea că dovada se face cu un document justificativ eliberat de autoritatea competentă a statului străin respectiv.

Conform modificării aduse, dacă autoritatea competentă a statului străin nu eliberează un document justificativ privind plata impozitului în străinătate, poate fi utilizat pentru acordarea creditului fiscal/a scutirii și:

• documentul eliberat de către plătitorul de venit/agentul care reține la sursa impozit în statul străin
• copia declarației fiscale depuse la autoritatea competenta străină, însoțită de documentația care atesta plata acestuia (în cazul veniturilor pentru care nu se realizează reținerea la sursă)

6. Modificări privind impozitul datorat de persoana fizică nerezidentă

•  Persoana fizică nerezidentă care are centrul intereselor vitale ale acesteia amplasat în România este supusă impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu prima zi în care declară că centrul intereselor vitale se afla în România.
• Persoana fizică nerezidentă care este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat,este supusă impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu prima zi a sosirii în România.

Vechiul act normativ prevedea, în ambele cazuri, că aceste persoane vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu data de la care acestea devin rezidente în România. Modificarea va fi implementată de la 1 ianuarie 2021.

Sursă: https://www.calculatorvenituri.ro/noile-modificari-aduse-codului-fiscal-incepand-cu-anul-din-perspectiva-angajatorilor

Pandemia COVID-19 reprezintă un șoc major pentru economia globală, dar și pentru economia națională. În acest context, industria turistică, structurile de cazare, structurile de alimentație, agențiile de turism, este printre cele mai afectate ramuri ale economiei naționale.

Acest lucru a fost cauzat de restricțiile impuse de Guvernul României în timpul stării de urgență și în timpul stării de alertă. (…)

Prezenta schema de ajutor se adresează întreprinderilor din industria ospitalității, structuri de cazare, structuri de alimentație, agenții de turism, afectate de efectele pandemiei în perioada martie-iunie 2020.

Prezenta schemă de ajutor de stat stimulează supraviețuirea și relansarea acestui sector prin:

a) salvarea de la faliment a unui număr important de actori economici din sector și salvarea locurilor de muncă generate de aceștia. Intrarea acestora în faliment ar genera un efect de domino economic ce ar avea grave implicații economice la nivel național;

b) stimularea întreprinderilor din acest sector să mențină activitatea pentru o perioadă de minimum 6 luni.

În contextul celui de-al doilea val al pandemiei, în care deja au fost aplicate noi restricții și probabil vor mai urma altele, se impune adoptarea de urgență a măsurilor de sprijin pentru continuarea și restartarea activităților economice în acest sector.

Ținând cont de faptul că sprijinirea întreprinderilor reprezintă o prioritate a programului de relansare economică al Guvernului României, în condițiile în care acest sector are o contribuție importantă la creșterea economică națională și crearea de locuri de muncă, sens în care acestea trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice care vizează printre altele îmbunătățirea accesului la finanțare, luând în considerare faptul că este necesară implementarea unei măsuri de sprijin până la expirarea termenului-limită prevăzut în Comunicarea Comisiei Europene – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/CE 91 I/01), cu modificările și completările ulterioare, respectiv 30 iunie 2021, ținând cont de faptul că neluarea unor măsuri urgente, cu caracter excepțional, ar putea aduce prejudicii bugetului de stat ca urmare a încetării activității unor operatori economici, întrucât neadoptarea unor măsuri în regim de urgență pentru întreprinderile din acest sector ar conduce la întârzierea relansării economice,

având în vedere că notificarea actului normativ adoptat conduce la emiterea mai rapidă a deciziei de autorizare din partea Comisiei Europene, aspect necesar pentru acordarea ajutorului de stat, având în vedere necesitatea de a asigura resurse financiare suplimentare contribuabililor care intră în sfera impozitului specific unor activități prin reducerea sarcinii fiscale privind impozitul specific, ținând cont de faptul că, în continuare, o mare parte dintre activitățile din sfera impozitului specific unor activități nu pot fi desfășurate sau nu se desfășoară în condiții de profitabilitate, având în atenție necesitatea adoptării unor instrumente care să protejeze mediul de afaceri și sistemul economic, în contextul în care, prin măsurile impuse de autorități, în contextul pandemiei SARS-CoV-2, sectorul turismului este unul dintre cele mai grav afectate,

ținând seama de faptul că nepromovarea acestor reglementări ar avea consecințe negative, în sensul că ar conduce la scăderea numărului operatorilor din sfera impozitului specific din circuitul economic, precum și a locurilor de muncă create de aceștia și o lipsă bruscă sau indisponibilitate de lichiditate poate antrena chiar insolvabilitatea operatorilor din piață, cu efecte grave asupra mediului de afaceri și implicit asupra veniturilor statului, considerăm că reglementarea scutirii la plata impozitului specific unor activități pentru perioada 1 ianuarie-31 martie 2021 reprezintă o măsură necesară, a cărei reglementare nu poate fi amânată.

Dat fiind faptul că aspectele indicate vizează interesul public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate prin ordonanță de urgență.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul 1

(1) Prin prezenta ordonanță de urgență se stabilește cadrul legal cu privire la instituirea unei scheme de ajutor de stat privind acordarea de finanțare din fonduri publice naționale și/sau din fonduri externe pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum și reglementarea unor măsuri fiscale.

(2) Ajutoarele de stat acordate în baza prezentei scheme sunt compatibile cu piața comună în baza art. 107 alin. (3) lit. (b) din TFUE, astfel cum este interpretat de secțiunea a 2-a și secțiunea 3.1 din Comunicarea Comisiei Europene – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), cu modificările și completările ulterioare (C(2020) 2215 din 3 aprilie 2020, C(2020) 3156 din 8 mai 2020, C(2020) 4509 din 29 iunie 2020 și C(2020) 7127 din 13 octombrie 2020), și se acordă după comunicarea, de către Comisia Europeană, a deciziei de autorizare.

(3) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) administrator tehnic al sistemului informatic de gestionare a schemei de ajutor de stat – Serviciul de Telecomunicații Speciale, denumit în continuare STS;

b) administrator operațional al sistemului informatic de gestionare a schemei de ajutor de stat – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, denumit în continuare MEAT;

c) sistem informatic de gestionare a schemei de ajutor de stat – sistemul informatic integrat proiectat și dezvoltat de STS pe baza cerințelor operaționale furnizate de MEAT, în scopul gestionării acordării sprijinului financiar pentru beneficiarii prevăzuți la art. 3, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență; sistemul informatic este găzduit și administrat din punct de vedere tehnic de STS, respectiv din punct de vedere operațional de MEAT;

d) ajutor de stat – orice măsură care îndeplinește criteriile prevăzute la art. 107 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

e) beneficiari de ajutor de stat – structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate, structuri de alimentație, înregistrate în scopuri fiscale pe teritoriul României și agenții de turism licențiate, care își desfășoară activitatea pe teritoriul României și care primesc ajutor de stat, conform acestei scheme;

f) contractul de finanțare – act juridic cu titlu oneros, încheiat între Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în calitate de furnizor, pe de o parte, și beneficiar, pe de altă parte, prin care se aprobă acordarea finanțării în temeiul prezentei scheme;

g) durata schemei – prezenta schemă de ajutor de stat se derulează până la 30.06.2021, plata sumelor corespunzătoare urmând a fi realizată în 30 de zile, de la semnarea contractului de finanțare;

h) furnizor de ajutor de stat – entitatea deținută de stat sau care administrează resurse ale statului, care acordă întreprinderilor facilități de natura ajutorului de stat. În cazul de față, furnizorul de ajutor de stat este Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului;

i) întreprinderi în dificultate – întreprinderi care se află în cel puțin una din situațiile următoare, conform art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat:

1. în cazul unei societăți cu răspundere limitată, reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, alta decât un IMM care există de cel puțin trei ani sau, în sensul eligibilității pentru ajutor pentru finanțare de risc, un IMM aflat la 7 ani de la prima sa vânzare comercială care se califică pentru investiții pentru finanțare de risc în urma unui proces de diligență efectuat de un intermediar financiar selectat, atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situație survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve și din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societății conduce la un rezultat negativ care depășește jumătate din capitalul social subscris. În sensul acestei dispoziții, „societate cu răspundere limitată“ se referă în special la tipurile de societăți menționate în anexa I la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului, iar „capital social“ include, dacă este cazul, orice capital suplimentar;
2. în cazul unei societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele societății, alta decât un IMM care există de cel puțin 3 ani sau, în sensul eligibilității pentru ajutor pentru finanțare de risc, un IMM aflat la 7 ani de la prima sa vânzare comercială care se califică pentru investiții pentru finanțare de risc în urma unui proces de diligență efectuat de un intermediar financiar selectat, atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu așa cum reiese din contabilitatea societății a dispărut din cauza pierderilor acumulate. În sensul prezentei dispoziții, „o societate în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele societății“ se referă în special la acele tipuri de societăți menționate în anexa II la Directiva 2013/34/UE;
3. atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvență sau îndeplinește criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvență să fie deschisă la cererea creditorilor săi;
4. atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare și nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanția sau a primit ajutoare pentru restructurare și face încă obiectul unui plan de restructurare;
5. în cazul unei întreprinderi care nu este un IMM, atunci când, în ultimii doi ani: raportul datorii/capitaluri proprii al întreprinderii este mai mare de 7,5 și capacitatea de acoperire a dobânzilor calculată pe baza EBITDA se situează sub valoarea 1,0.

Articolul 2

(1) Ajutorul se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în vederea acoperirii parțiale, în cuantum de 20%, a pierderii din cifra de afaceri sau din rulaj, în cazul agențiilor de turism, rezultată din desfășurarea activităților aferente codurilor CAEț enumerate la art. 3 alin. (2), suferită în anul 2020, comparativ cu anul 2019.

(2) Valoarea maximă a ajutorului de stat care poate fi acordată unui beneficiar prin prezenta schemă este de 800.000 euro/întreprindere. Cifrele utilizate trebuie să fie brute, și anume înainte de deducerea impozitelor sau altor taxe.

(3) Cursul de schimb euro/leu pentru calcularea plafonului maxim de 800.000 euro/întreprindere este cursul Băncii țaționale a României valabil la data emiterii contractului de finanțare.

Articolul 3

(1) Beneficiarii schemei de ajutor de stat sunt întreprinderile care îndeplinesc, la data depunerii cererii de finanțare, condițiile de eligibilitate prevăzute în schema de ajutor de stat, inclusiv cele impuse de legislația în domeniul ajutoarelor de stat.

(2) Beneficiarii prezentei scheme sunt agenții de turism licențiate care desfășoară activități conform codurilor CAEț 7911, 7912, 7990, structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate, care desfășoară activități conform codurilor CAEț 5510, 5520, 5530, 5590, structuri de alimentație, care desfășoară activități conform codurilor CAEț 5610, 5621, 5629, 5630, care sunt înregistrate în scopuri fiscale pe teritoriul României.

(3) Ajutorul poate fi acordat întreprinderilor care nu sunt în dificultate, în sensul definiției de la art. 1 alin. (3) lit. i) și/sau întreprinderilor care nu erau în dificultate la 31 decembrie 2019, dar care s-au confruntat cu dificultăți sau au intrat în dificultate ulterior, din cauza epidemiei de COVID-19.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), ajutorul se poate acorda microîntreprinderilor sau întreprinderilor mici, în sensul anexei I la Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare, Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, care se aflau deja în dificultate la 31 decembrie 2019, cu condiția să nu facă obiectul unei proceduri colective de insolvență în temeiul legislației naționale și să nu fi primit ajutor pentru salvare sau ajutor pentru restructurare.

(5) Pentru a putea beneficia de ajutor este necesar ca, la momentul acordării ajutorului în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, operatorii economici prevăzuți la alin. (4) care au primit ajutor pentru salvare să fi rambursat împrumutul sau să fi încetat garanția, iar operatorii economici care au primit ajutor pentru restructurare să nu mai facă obiectul unui plan de restructurare.

(6) Beneficiarii nu fac obiectul unei decizii emise de către Comisia Europeană/alt furnizor de ajutor de stat/Consiliul Concurenței de recuperare a unui ajutor de stat/de minimis sau, în cazul în care au făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată și creanța integral recuperată, cu dobânzile aferente.

(7) Întreprinderile beneficiare trebuie să îndeplinească și următoarele condiții pentru a fi eligibile:

a) nu au mai primit un alt ajutor conform secțiunii 3.1 din Comunicare sau, dacă au primit, ajutorul primit însumat cu cel primit în baza prezentei scheme nu depășește 800.000 euro;

b) nu se află în insolvență la momentul înscrierii în cadrul schemei de ajutor de stat.

Articolul 4

(1) Sumele aferente schemei de ajutor de stat se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate cu această destinație și/sau din fonduri externe.

(2) Prin schema de ajutor de stat se acordă ajutoare de stat unui număr estimat de 73.211 de beneficiari, dintre care 15.168 structuri de cazare, 52.583 structuri de alimentație și 5.460 agenții de turism.

(3) Semnarea contractului de finanțare cu beneficiarul în cadrul schemei se va face până cel târziu la data de 30 iunie 2021, iar plata sumelor în 30 de zile de la semnarea contractului de finanțare, cu respectarea art. 1 alin. (2).

(4) În procesul de implementare a schemei se utilizează mecanismul plății către întreprindere, în ordinea încărcării cererilor însoțite de documentația completă și conform datelor încărcate în aplicația informatică utilizată pentru înregistrarea și administrarea ajutorului de stat în scopul prezentei scheme.

(5) Virarea efectivă a sumei care constituie grantul se face prin ordonanțare individuală, în contul ce cuprinde grupul de cifre 50.70, deschis de către operatorii economici la unitatea Trezoreriei Statului în a cărei rază teritorială își au sediul sau la care sunt luați în evidență fiscală, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau în conturile deschise la bănci comerciale din România pentru operatorii economici care nu pot deschide conturi la Trezoreria Statului, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(6) Bugetul schemei de ajutor de stat este estimat la 500 milioane euro, echivalent lei.

Articolul 5

Beneficiarii schemei de ajutor de stat prevăzute de prezenta ordonanță de urgență au obligația menținerii activității pentru care au obținut finanțare pentru cel puțin 6 luni de la data semnării contractului de finanțare, dacă prin acte normative nu se instituie restricții de natură a impune suspendarea ori întreruperea activității comerciale. Perioada de suspendare ori întrerupere a activității comerciale nu se ia în calcul la determinarea termenului de 6 luni.

Articolul 6înregistrarea prin accesarea sistemului informatic dedicat acestui program și completarea formularului electronic de înscriere de către solicitant;

Articolul 7

(1) Ajutoarele de stat acordate conform prezentei scheme pot fi cumulate cu alte măsuri de sprijin acordate în baza secțiunii 3.1 din Comunicarea Comisiei Europene – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/CE 91 I/01), cu modificările și completările ulterioare, în limita plafonului echivalent în lei al sumei de 800.000 euro, precum și cu ajutoare acordate în temeiul altor secțiuni ale comunicării, în conformitate cu dispozițiile din secțiunile specifice ale acesteia cu privire la cumul.

(2) Măsurile de ajutor acordate în baza prezentei scheme pot fi cumulate cu ajutoarele care se încadrează în domeniul de aplicare a regulamentelor europene referitoare la ajutoarele de minimis în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, Regulamentul (UE) nr. 1.408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul agricol, Regulamentul (UE) nr. 717/2014 al Comisiei din 27 iunie 2014 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul pescuitului și acvaculturii și Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei din 25 aprilie 2012 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general sau cu ajutoarele care se încadrează în domeniul de aplicare a regulamentelor de exceptare pe categorii în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat – Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare, Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Regulamentul (UE) nr. 1.388/2014 al Comisiei din 16 decembrie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în producția, prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cu condiția respectării dispozițiilor și normelor privind cumularea prevăzute în regulamentele respective.

Articolul 8

(1) Raportarea și monitorizarea ajutoarelor acordate în baza schemei de ajutor se fac în conformitate cu prevederile legislației naționale și europene în vigoare.

(2) Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului are obligația să publice pe site-ul instituției textul integral al schemei de ajutor de stat.

(3) Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului trebuie să păstreze înregistrări detaliate referitoare la toate ajutoarele acordate în cadrul schemei. Aceste înregistrări conțin toate informațiile necesare pentru a stabili dacă sunt respectate criteriile din reglementările europene în domeniu și trebuie păstrate timp de 10 ani de la data acordării ultimului ajutor în cadrul schemei.

(4) Beneficiarii ajutorului de stat acordat în baza prezentei scheme trebuie să păstreze toate documentele aferente acestuia timp de 10 ani și sunt obligați să le pună la dispoziția Consiliului Concurenței ori de câte ori le sunt solicitate. Această evidență trebuie să conțină informațiile necesare pentru a demonstra respectarea tuturor condițiilor impuse prin actul de acordare, cum sunt: datele de identificare a beneficiarului, durata, valoarea, momentul și modalitatea acordării ajutorului, originea acestuia, durata, metoda de calcul al ajutoarelor acordate.

(5) Beneficiarii de ajutoare de stat au obligația de a pune la dispoziția furnizorului schemei, în formatul și în termenul solicitat de acesta, toate datele și informațiile necesare în vederea îndeplinirii procedurilor de raportare și monitorizare ce cad în sarcina furnizorului.

(6) Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, în calitate de furnizor de ajutor de stat, are obligația de a transmite Consiliului Concurenței toate datele și informațiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel național, în formatul și în termenul prevăzut de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 175/2007, precum și datele și informațiile necesare pentru întocmirea inventarului ajutoarelor de stat și a rapoartelor și informărilor necesare îndeplinirii obligațiilor României în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

(7) Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului are obligația încărcării în Registrul general al ajutoarelor de stat acordate în România – RegAS a prezentei scheme, precum și a plăților efectuate și a eventualelor recuperări, în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Consiliului Concurenței nr. 437/2016 pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind registrul ajutoarelor de stat.

(8) Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, în calitate de furnizor de ajutor de stat, publică informațiile relevante cu privire la fiecare ajutor individual acordat în temeiul prezentei scheme pe site-ul web al instituției și asigură furnizarea informațiilor către Consiliul Concurenței în vederea publicării pe site-ul dedicat ajutoarelor de stat, în termen de 12 luni de la data acordării.

(9) Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, în calitate de furnizor de ajutor de stat, transmite Consiliului Concurenței informațiile necesare pentru întocmirea rapoartelor anuale, pe care acesta le prezintă Comisiei Europene.

(10) Până la data de 30 iunie 2021, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, în calitate de furnizor de ajutor de stat, transmite prin intermediul Consiliului Concurenței către Comisia Europeană o listă a măsurilor instituite în baza prezentei scheme.

Articolul 9

(1) Furnizorul ajutoarelor de stat monitorizează respectarea condițiilor de eligibilitate pe toată durata de derulare a schemei, iar în situația în care constată nerespectarea acestora, întreprinde toate demersurile necesare pentru recuperarea ajutorului acordat, inclusiv a dobânzilor aferente, calculate conform prevederilor legislației în vigoare. Recuperarea ajutorului de stat se va efectua potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare. Ajutorul de stat care trebuie recuperat include și dobânda aferentă, datorată de la data plății până la data recuperării. Rata dobânzii aplicabile este cea stabilită potrivit prevederilor din Regulamentul (UE) 2015/1.589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE.

(2) Ajutorul de stat se recuperează în integralitate și în situațiile în care se constată că beneficiarii nu au respectat prevederile prezentei scheme de ajutor de stat, inclusiv faptul că:

1. a) nu au respectat obligația menținerii activității în condițiile art. 5;
2. b) au făcut declarații incomplete sau neconforme cu realitatea pentru a obține ajutorul de stat;
3. c) nu au respectat obligațiile prevăzute în contractul de finanțare.

Articolul 10

În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului va emite, prin ordin, Ghidul de implementare a prezentei scheme, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 11

(1) Contribuabilii obligați la plata impozitului specific unor activități, potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, cu completările ulterioare, nu datorează impozit specific pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 martie 2021.

(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), contribuabilii calculează, în mod corespunzător, impozitul specific stabilit potrivit Legii nr. 170/2016, cu completările ulterioare, aferent anului 2021, prin împărțirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice și înmulțirea valorii rezultate cu diferența dintre numărul de 365 de zile calendaristice și numărul de zile aferent perioadei 1 ianuarie 2021-31 martie 2021.

(3) Impozitul specific unor activități determinat potrivit alin. (2) se declară și se plătește potrivit art. 8 din Legea nr. 170/2016, cu completările ulterioare.

Sursă: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/235872